Povestea prăjiturii româneşti creata în onoarea unui mareşal francez diabetic

Este vorba de Joffre, o dulcegărie rafinată şi iubită a cofetăriei româneşti de ieri şi de azi, o prăjitură „încărcată de istorie”, după cum o descriu Arhivele Diplomatice ale MAE. Acestea ţin să sublinieze că aceasta are şi o ancorare intrinsecă în relațiile româno-franceze.

Prăjitura Joffre a fost creată de celebrul cofetar cu studii la Paris, Grigore Capşa.

Grigore Capşa, de origine macedo-română, instalat la noi şi şcolit la Paris la Maison Boissier, a fost cel care a impus standardele occidentale în privinţa calităţii, transformând bucătăria în artă, în acelaşi timp completând modelul francez cu elemente din artă culinară românească, într-o societate care în acele timpuri era încă dominată de influenţele orientale, fraţii Capşa înlocuind treptat dulciurile orientale, precum rahatul, baclavalele şi sarailiile, bine îndulcite cu miere, care se zicea că „îngreunează trupul şi mintea”, cu ciocolata, bomboane fondante şi alte preparate cu bază din cremă de ciocolată şi glazurată.

Fraţii Vasile, Anton, Constantin şi Grigore Capşa au înfiinţat, pe la mijlocul secolului XIX, celebra casa Casa Capşa din centrul Bucureştiului.

În perioada anilor 1852 exista o concurenţă pe Calea Victoriei, lumea descoperind Cofetăria Capşa, pe lângă celelalte, „Cofetăria Palatului”, „Cofetăria Riegler”, „Fialkowski”, aceştia fiind nevoiţi să-şi mute sediile, întrucât Cofetăria Capşa devenise cea mai renumită şi frecventată din Bucureşti.

Fraţii Capşa călătorind mult peste hotare au adus alături de bomboanele fondante şi alte produse din ciocolată, precum ouăle de Paşti, bomboanele englezeşti, ambalaje din cutii de lemn şi metal produse la Karlsbad, Viena, cu imagini minunate pe capac, de asemenea „hârtia dantelată” , „coli de hârtie aurite şi argintate”, panglici, staniol, toate pentru decorare, atractive şi îmbietoare la cumpărare.

De-a lungul anilor, începând cu anul 1869, la „cârma” cofetariei se aflau Constantin şi Grigore Capşa. Grigore, şcolit la Maison Boissier din Paris şi-a însuşit atât de bine arta cofetăriei, încât i s-a îngăduit să participe la Expoziţia din Paris , unde i-a prezentat câteva din dulcile sale capodopere împărătesei Eugenia, care a fost foarte impresionată. La înapoierea în ţară, afacerea a continuat, sub numele „La doi fraţi, Constantin şi Grigore Capşa”, dar în 1876 Constantin s-a retras din afacere, rămânând singur Grigore.

La Casa Capșa se dădeau cele mai importante dineuri din București, iar în 1920, la invitația regelui Ferdinand și a Reginei Maria, sosea în București celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre. Fraţii Capşa, cu ocazia acestei vizite somptuoase, s-au gândit că în onoarea generalului să lanseze o nouă prajitură de ciocolată, în forma cilindrică de petit-four, exclusiv din cremă şi glazură de ciocolată.

Marele cofetar Grigore Capșa, furnizor al Casei Regale, a creat în cinstea mareșalului o prăjitură de ciocolată care sugera formă cilindrică a caschetelor militare franceze.

Mareșalul Joffre suferea de diabet, fapt pentru care maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prăjitură care putea fi consumată fără mari riscuri din partea oaspetelui, în cantitate moderată. Prăjitura a primit numele “Joffre” și a făcut înconjurul lumii, fiind preluată de bucătăria franceză, din a cărei tradiție fusese inspirată.

Tot fraţii Capşa au fost primii care au introdus fabricarea îngheţatei în România la Bucureşti, care se servea la Capşa în cupe speciale din cristal, cu picior, deasupra frişcă şi petit-four denumite, care se implantau în frişca proaspăt bătută.

Articol postat de: Mihai Bajureanu

Sursa: editiadedimineata.ro