Mutilarea genitală feminină- între mit și realitate

Înainte să începem, hai să facem un exercițiu de imaginație. Îți mai aduci aminte cum erau verile copilăriei? Evenimentele sunt probabil amestecate, dar încă îți poți aminti sentimentele de relaxare și liniște ce te învăluie și acum, numai rememorând momentele.Dar pentru multe fete și fetițe, vara și căldura reprezintă un simbol al tragediei, denumită și mutilarea genitală.Legate, cu, însă de cele mai multe ori fără anestezie, acestea sunt tăiate și cusute în timpul sezonului cald, pentru că nemergând la școala au și mai mult timp să se recupereze departe de ochii curioși ai colegelor și ai cadrelor didactice.

Context

Procentul de fete și femei ce au ost supuse mutilării genitale

Te încrunți, crezând că exagerez, sau că voresc de vremuri de mult apuse. Ce mi-ar plăcea! Și chiar e greu de imaginat, când am ce să mănânc, un loc unde să dorm și libertatea să susțin sus și tare: Corpul meu, alegerea mea! Și dacă în Europa această practică nu este comună, este des întâlnită în peste 30 de țări și peste 200 de milioane de femei au ”beneficiat” de această procedură. 500 000 dintre acestea trăiesc acum în Europa. Pentru eventualele operații-fie complicații apărute pe parcurs, fie încercări de a remedia situația acestea trebuie să plătească din buzunarul propriu, pentru că în nici o grilă de Asiguri de sănătate nu se găsește această opțiune. Mai mult decât atât, alte 3 milioane de fete sunt supuse anual riscului mutilării genitale.

Ce este mutilarea genitală feminină?

Mutilarea genitală a femeilor/circumcizia feminină cuprinde toate procedurile care implică îndepărtarea parțială sau totală a organelor genitale feminine externe sau alte leziuni asupra organelor genitale feminine din alte motive decât de natură medicală, astfel cum sunt definite de Organizația Mondială a Sănătății.

Aceasta a fost clasificată în 4 tipuri:

O îndepărtarea parţială sau totală a clitorisului
O îndepărtare parţială sau totală a clitorisului şi a labiilor
Coaserea labiilor, lăsându-se doar un mic orificiu pentru a putea elimina din corp urina şi sângele
Toate celelalte intervenţii dăunătoare asupra organelor sexuale vizibile ale unei femei, precum înţeparea, crestarea, zgâriere . arderea clitorisului și a regiunilor adiacente, tăierea vaginului („taieturile gishiri”) sau producerea de excoriații la nivelui orificiului vaginal. Se mai practică aplicarea de substanțe corozive sau ierburi în vagin pentru a produce sângerări și cicatrizări, în scopul de a-l îngusta.

De ce se practică mutilarea genitală feminină?

Instrumentele de lucru

O practică adând înrădăcinată, mai veche ca religiile, mutilarea genitală feminină este încă un eveniment comun în multe culturi. Contrar tradiției, mutilarea genitală este parte a credinței islamice-lucru fals pentru că nu e menționat nicăieri în Coran (și nici în Biblie dacă tot suntem aici), și nu este des răspândită nici măcar în statele islamice cele mai conservatoare-Iran de exemplu. Astfel, motivele variază de la o comunitate la altă, și multe culturi o justifică folosind unul-sau mai multe motive din această lista-care nu e nici pe departe completă:

– Apartenența la un grup; – O practică de inițiere, parte a culturii proprii; – Protecția împotriva violului; – Intenția de a scădea interesul fetei față de sex și pentru a preveni excitarea ei;

– Pentru a se asigura că pâna la momentul nunții mireasa se pastrează virgina; și după nunta aceasta va rămâne fidelă soțului ei;
– Unele comunitati consideră că organele genitale feminine sunt respingătoare și recurg la aceste mutilari în scop estetic; astfel, femeia este frumoasă și modestă;
– Teama potrivit căreia clitorisul ar putea fi ceva periculos pentru bărbat; – Este o practică importantă pentru acceptarea socială și recunoașterea socială;
– Există și un mit conform căruia clitorisul poate crește și atinge dimensiunile unui penis, dacă nu este tăiat înainte ca acest lucru să se intample; că va experimenta dificultati în a avea copii, sau că se va putea transforma în barbat.Alte mituri suțin că protejează fertilitatea și crește șansele supraviețuirii copiilor.

Care sunt consecințele mutilării genitale feminine?

Efectele fizice:

– Dificultăți la urinat și la eliminarea sângelui menstrual;
– Dureri menstruale (care se pot adăuga dismenoreii experimentate de multe dintre femei);
– Infecții urinare (cistite);
– Incontinenta – scăderea controlului voluntar asupra vezicii urinare;
– Rezervele legate de perceperea propriei sexualitati;
– Infecțiile rinichilor;
– Dureri abdominale datorate infecțiilor;
– Fistulele care pot apărea intre vezica urinară și vagin sau între vagin si rect, fistule care pot cauza incontinența și probleme sociale serioase;
– Abcese – infecții ale tegumentului din vecinătatea vaginului;
– Dureri în timpul actului sexual (dispareunie);
– Necesitatea intervențiilor chirurgicale de refacere a anatomiei locale în vederea asigurării unei functionalități normale;
– Poate apărea infertilitatea cauzată de infectiile genitale.

Efectele psihologice:

Vârsta medie la care se realizează mutilarea genitală este 8-10 ani. Din acest motiv este asociată cu intimidarea, forțarea, minciuna și violența din partea celor mai apropiate persoane, precum părinții, rudele și prietenii.În multe situații, evenimentul este tratat ca o sărbătoare, la care asistă întreaga comunitate Având în vedere că de cele mai multe ori lipsește anestezia, fetele experimentează dureri atroce, care pot avea răsunet ulterior asupra dezvoltării emoționale.

Pot apărea:

– Furia si depresia, mai ales în adolescența;
– Stresul post-traumatic;
– Probleme ale somnului – dificultatea de a adormi, coșmarurile;
– Atacurile de panică;
– Anxietate și fobii; – Alterari ale dispoziției;
– Pierderea stimei de sine;
– Dificultăti de concentrare și învățare.

Ce se întâmplă acum?

În majoritatea statelor dezvoltate această practică este interzisă. Recent, multe dintre statele africane au impus și ele legi împotriva mutilației genitale feminine-excepție fiind Libia, Chiad,Mali, Somalia, Sierra Leon și Malawi. Dar departe de a stopa fenomenul, legile nu au făcut decât să modifice vârsta la care se realizează mutilarea. Fetițele pot avea și numai câteva luni.

Mai mult, odată cu migrațiile populației, multe fete se pot regăsi în țări unde mutilarea genitală este interzisă. Pot apărea astfel sentimente confuze de vinovăție și umilință.Acestea pot uneori să aibă dificultăți în înțelegerea și acceptarea reacției negative a opiniei publice vis-a-vis de problematica mutilării genitale feminine. Acestea pot conduce la sentimente de alienare si însingurare. În plus, unele femei pot fi constrânse de comunitățile din care au plecat să continue practicile de mutilare.