De ce e important cine caștigă alegerile SUA din perspectiva protejarii mediului
Statele Unite au părăsit efectiv acordul climatic de la Paris miercuri (4 noiembrie 2020).
Acordul de la Paris este un tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020. Acordul a fost negociat în timpul COP-21 (Conferința Părților numarul 21) la Paris și a fost aprobat la 12 decembrie 2015. Liderul conferinței, Laurent Fabius, ministrul afacerilor externe al Franței, a declarat că acest plan „ambițios și echilibrat” a fost un „punct de cotitură istorică” în obiectivul de reducere a încălzirii globale.
Acordul prevedea la început, că va intra în vigoare (și va deveni astfel pe deplin eficient) numai dacă 55 de țări care produc cel puțin 55% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră (conform unei liste produse în 2015) ratifică, acceptă, aprobă sau aderați la acord. La 1 aprilie 2016, Statele Unite și China, care împreună reprezintă aproape 40% din emisiile globale, au emis o declarație comună prin care confirmă că ambele țări vor semna.
Acordul climatic de la Paris a fost semnat de 175 de părți (174 de state și Uniunea Europeană). În aceeași zi, peste 20 de țări au emis o declarație cu privire la intenția lor de a adera cât mai curând posibil în vederea aderării în 2016. Odată cu ratificarea de către Uniunea Europeană, acordul a obținut suficiente semnaturi pentru a intra în vigoare începând cu 4 noiembrie 2016 .
Pozițiile celor doi în campanie privind Clima
Donald Trump:
În septembrie, Trump a prezis că “începe răcirea climei” şi estimează că “ştiinţa nu ştie” de fapt ce înseamnă schimbările climatice. Cu aceste puternice convingeri, înţelege să-şi continue politica ce constă în reducerea la zero a măsurilor de protecţie a mediului ale fostului preşedinte democrat Obama şi în promovarea combustibililor fosili. Extragerea de gaze naturale prin fracturare hidraulică este, după părerea lui, un mijloc de a crea locuri de muncă şi a menţine preţuri fiabile la energie. Preşedintele înţelege să stimuleze, de altfel, o renaştere a “frumosului cărbune curat”, combustibil care emite cel mai mult dioxid de carbon când arde.
Joe Biden:
Candidatului democrat îi place să spună că este cunoscut drept un pionier în materie de luptă contra schimbărilor climatice pentru că a fost iniţiatorul, în 1986, a unei prime legi în domeniu. Ca vicepreşedinte, el a fost direct implicat în negocierea acordului de la Paris din 2015 şi ar trebui, logic, să facă din nou din Statele Unite un participant la acest tratat pe care Donald Trump l-a denunţat. Biden are ambiţii mari: el se angajează să creeze o economie bazată exclusiv pe energii regenerabile şi cu zero emisii de carbon până în 2050 cel mai târziu. Planul lui pentru a reuşi acest lucru combină diverse măsuri, de la construirea de mici centrale nucleare la ameliorarea motoarelor automobilelor sau avioanelor, de la transformarea tehnicilor agricole la sanctuarizarea spaţiilor marine şi terestre pe care Donald Tump a vrut să le deschidă pentru exploatare energetică. Cercetarea şi inovarea în materie de mediu sunt în centrul proiectului economic al campaniei prezidenţiale a candidatului democrat.
“Astăzi, administrația Trump a părăsit oficial acordul climatic de la Paris. Și în exact 77 de zile o administrație Biden se va alătura acestuia”, a scris acesta din urmă pe Twitter, referindu-se la data de 20 ianuarie 2021, când următorul președinte va prelua funcția.
Articol scris de Mihai Bajureanu
Sursă: hotnews.ro
