Cum ajunge un joc de la o idee la un produs final

De cele mai multe ori, pentru cei mai mulți dintre noi, primul contact cu un computer e printr-un joc video. Sunt utilizatori care își amintesc cu drag și nostalgie de Quake. Alții de FIFA sau GTA. În spatele acestor titluri, foste și viitoare, e o industrie la care utilizatorii nu se prea gândesc. Dar cum ajunge un joc video de la idee la produs final, care strânge comunități de milioane? Detalii in articolul de mai jos.

Industria dezvoltării de jocuri video e noul fenomen în România. Și nu se întâmplă de azi, de ieri, ci de câțiva ani. Ultimele cifre pe care le-am consultat de la Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), pe 2018, arătau așa: 188,5 milioane de dolari în venituri, peste 6.000 de angajați, 103 studiouri active și creștere de 19,2% de la an la an.

Mihai Sfrijan, Head of Studios în cadrul Amber, mi-a explicat că dezvoltarea unui joc video pornește de la un concept la care se lucrează cu o echipă de pitch creativ. Însă tot demersul este inițiat atât ca un act creativ, cât și ca o nevoie de business. Prima etapă implică o echipă de designeri și, ideal, o echipă de market research care analizează necesitățile sau oportunitățile de piață și ce nișă vor fi acoperite cu acel joc.

“După ce am conturat conceptul și avem un plan clar, intervin și celelalte discipline. Astfel, oamenii din departamentul de programare vor estima cât timp va dura crearea jocului, câți oameni vor lucra, ce tehnologii vor fi folosite, care sunt milestone-urile și provocările. Este benefic ca încă de la etapa de concept să fie implicați cât mai mulți oameni din toate disciplinele, înainte ca producția efectivă să înceapă”, a detaliat acesta.

Vlad Anghelahar, Team Leader, Engineering Guild în cadrul Amber spune că se folosesc mai toate limbajele de programare existente de la C++ și C# pana la Python, etc.

Când vine vorba de backend, standardul acum este în cloud. Amber lucrează cu Amazon Web Service (AWS), dar în trecut a folosit atât Google Cloud, cât și Azure de la Microsoft.

Principalul system de operare folosit pentru a rula jocuri este Windows, dar acum lucrurile variază pentru că și platformele de rulare s-au diversificat. Avem pc-uri, console, telefoane, tablete, etc.

În studiul publicat de RGDA, am găsit și un procent aparte: 36% dintre studiourile din România au o abordare multiplatform când vine vorba de cum lucrează efectiv la un titlu. Acum, în 2020, vorbim de câteva platforme consacrate: console video, computere, telefoane. Dar în fiecare dintre aceste categorii pot apărea schimbări de hardware, sau de abordare, care pot influența experiența de joc.

“Din punct de vedere strict hardware, sunt diferențe foarte mari între platforme. Pe mobile trebuie să ai ai în vedere niște considerente pe care în mod normal nu le-ai avea pe PC sau console, cum ar fi consumul de energie. Utilizatorii de mobile au un timp limitat de joc, iar dacă jocul consumă 40% din baterie în 20 de minute, șansele ca ei să renunțe la joc sunt foarte mari. În plus, apar probleme cu supraîncălzirea device-urilor, care este mai accentuată pe telefoane decât pe PC sau console. Îți limitează performanța jocului, pentru că în momentul în care procesoarele se supraîncălzesc, nu mai funcționează hardware-ul așa cum trebuie, iar jocul va avea de suferit”.

“Să creezi un joc hyper casual pentru mobile poate dura o lună, dacă ai deja o platformă creată. Dar, în funcție de complexitate, dezvoltarea unui joc pentru mobile poate dura și doi – trei ani. Practica în zona de jocuri mobile este să ajungi într-un stadiu de dezvoltare al jocului cât mai rapid pentru a-ți valida ideea în piață, interesul pentru joc va fi principalul semn care îți va spune dacă merită să continui să investești în el sau nu. Cel puțin nu ai petrecut 3 ani de zile și ai investit milioane de dolari în ceva ce nu funcționează”.

“Jocurile video chiar creează o lume lipsită de granițe. Pornind de la oamenii și echipele care le dezvoltă, care colaborează adesea de pe mai multe continente și fusuri orare, și continuând cu cei care le joacă și leagă prietenii de la distanțe de mii de kilometri, universul jocurilor video este unul liber și destul de unit. Chiar dacă încă se perpetuează diverse stereotipuri despre gameri, mai mult sau mai puțin adevărate, aceștia nu doar că reprezintă o treime din populația planetei, dar sunt și foarte diverși – probabil mulți ar fi surprinși să descopere cât de mulți gameri din generațiile părinților și bunicilor lor există, de fapt, în lume sau cât de mică este diferența între gameri băieți și fete”

Articol scris de Mihai Bajureanu

Sursă: hotnews.ro