Bine ați venit în Transilvania

Sau în poate, cea mai frumoasa regiune a României. Și nu doar frumoasă ci și dezvoltată.

După ce „mitul” București a căzut, un altul răsare – Transilvania, locul în care oamenii spun că viața curge altfel.

Desfășurată, Transilvania ocupă 102.000 km pătrați din cei 230.000 km pătrați ai țării. Deci, da, dacă împărțim România în două e aproape jumătate. O zonă în care, de-a lungul istoriei, culturile s-au amestecat, tradițiile s-au păstrat, iar oamenii au trăit altfel.

Peste 7 milioane de persoane locuiesc aici. Români, maghiari, nemți, francezi, ortodocși, catolici, protestanți, bogați sau săraci. Fiecare își lasă amprenta în acest mix pe care acum mulți în pun pe lista de „must have”. Cum îți dai seama cel mai bine că oamenii își schimbă opțiunile? Când vor să se mute în zona respectivă! Piața imobiliară din Ardeal a atins acum cea mai bună perioadă a sa din ultimii 30 de ani. Asta înseamnă că există ofertă, dar mai ales, că există cerere.

 

Cluj-Napoca este polul dezvoltării construcţiilor rezidențiale. Oraşul are nevoie de spaţii locative pentru a absorbi zecile de mii de angajaţi care s-au mutat în zonă în ultimul deceniu. Companiile de IT sunt principalul vector de atragere a forţei noi de muncă, dar să nu uităm că în jurul Clujul s-a dezvoltat şi o importantă piaţă de tehnologie. Oamenii care se mută în Cluj-Napoca au nevoie de locuinţe, iar dezvoltatorii au venit în număr mare în zonă.

Viața universitară are și ea un impact major în piața imobiliară, mai ales pe cea a chiriilor. Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari universități din țară, dacă nu chiar cea mai mare, iar alte centre universitare importante, de la Sibiu, Brașov, Arad sau Oradea atrag zeci de mii de studenți.

Nu toți sunt atrași, însă, de marile orașe. De exemplu, anul trecut s-a construit mai mult în jurul Sibiului, decât în oraș. Chiar și liniștea specifică ardelenilor nu e chiar…liniște în marile orașe, așa că doza maximă de viață în tihnă poate fi găsită acum… la țară. Iar când promotorii satului transilvănean sunt fiul reginei Marii Britanii și unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de travel din lume, atracția devine maximă.

 

Românii încep să se viseze mici prinți Charles, îmbătrânind la umbra unui copac sau în pridvorul unei case vechi săsești, restaurată ori vreun Charlie Ottley care explorează munții și dealurile. Viscri, Criț, Biertan, Mărginimea Sibiului, Sighișoara sau alte micuțe localități din Ardeal sunt mai des în lista lor de căutări decât Magheru, Victoriei, Piața Unirii sau Kiseleff. Dragostea prințului Charles pentru Viscri este arhicunoscută. Moștenitorul Coroanei britanice a făcut din micuța localitate un nume cunoscut peste tot în lume, iar cererile pentru locuințe similare sunt acum la mare căutare.

De curând, exploratorul britanic Charlie Ottley, cel care a produs seria de succes Wild Carpathia a decis să cumpere în apropiere de Brașov, la Șirnea, o veche casă de lemn, cu tot cu hambar și o suprafață de 6000 de metri pătrați. Un vis pe care îl avea încă din 2013.

Fenomenul migrării în mediul rural este mult mai prezent odată cu modernizarea drumurilor și mai ales cu apariția muncii de acasă, on-line, bineînțeles odată cu creșterea calității serviciilor de telecomunicații și internet și cu ieftinirea lor. Există deja sate pitorești în care cei care au achiziționat o a doua locuință, sau s-au mutat definitiv pot să devină majoritari și să aibă un cuvânt de spus în comunități și administrație.

Chiar și într-o viață de tihnă tot ai nevoie să te deplasezi…rapid. România are puțin sub 1.000 km de autostradă construiți în 30 de ani. Dar o bună parte din ei tranzitează această zonă. Un alt mare avantaj al Transilvaniei! Nu avem încă o autostradă care să brăzdeze România de la vest la est, dar avem finalizate sau în lucru două șosele de mare viteză care străbat regiunea.

 

Imaginile fac cât o mie de cuvinte, iar în lumea modernă, imaginea aduce bani. Și turiști. La finalul lunii august, județul Bistrița-Năsăud a devenit primul din țară care are un brand de județ. „Poarta Transilvaniei” i-au spus cei care vor să promoveze județul sub acest nume, iar despre clipul de promovare Charley Ottley a spus că este „minunat, ca o gură de aer proaspăt”. Astfel de strategii de marketing sunt extrem de necesare și pot fi o carte câștigătoare. Oamenii au înțeles că trebuie să valorifice frumusețile locale și să le „vândă”. Căutați clipul pe internet, aruncați un ochi peste el, o să vă pună pe gânduri, în sensul bun!

 

Deocamdată, lucrurile par să se fi așezat pe o pantă favorabilă pentru această provincie istorică. Zeci de ani, România se împărțea în ceea ce este dincoace și dincolo de munți, iar „provincia” era văzută ca suma acelor zone de unde toată lumea își dorește să vină în Capitală. Ora exactă se dădea la București, iar toate drumurile duceau aici. Numai că, paradigmele se schimbă, iar Capitala începe să își piardă interesul în dauna „țării dintre munți”.

 

Articol scris de Mihai Bajureanu

Sursă: transilvania-noul-el-dorado-romanesc